O flacara in vant
miercuri, 9 mai 2012
Aparenta fericirii fara Hristos
Aparenta fericirii fara Hristos
Crezand,ca putem juca teatru,cu propriile noastre zambete,vom esua.
Atat de mult ne place sa ne abandonam in starea aceasta de actor desi nu aratam,dar totusi alegem sa jucam o "piesa" de teatru si parca ar trebui sa jucam atat de bine incat credem ca la sfarsit vom primi un trofeu.
Cei drept,multi ne spunem un simplu rol,pe cea mai mare scena care a putut exista "viata" si dupa disparem,ca o simpla suflare.Aparenta unei fericiri autentice este tot mai mult regasita in acest secol al vitezei, a oamenilor fara timp.Trist este ca numim"fericire" ceva care defapt ajuta sa murim cat mai repede.Cum crezi ca s-ar simti mama ta daca ar afla ca cineva iti vrea atat de mult raul,si tu consideri ca te face fericit/a? Da,este foarte corect ce gandesti acum,asa se simte si Dumnezeu ,cand credem ca aceasta este adevarata "fericire" ce ne este data aici pe pamant,de lucrurile trecatoare...
Pana nu de mult gandeam si eu lafel cum ganditi o parte dintre voi care cititi aceste randuri,nu stiu daca v-am plictisit,daca v-am plictisit puteti sa inchideti aceasta pagina nu ma deranjeaza,dar daca decideti sa cititi pana la sfarsit va ve'ti da seama care este adevarata Fericire oferita de Dumnezeu.
Pentru mine adevarata fericire, a fost atunci cand,L-am cunoscut pe El,atunci cand am simtit in viata mea,atunci cand a stat langa mine cand plangeam,atunci cand incercam sa mi joc un rol.Adevarata fericire este acum cand sunt copilul Lui....
Nu va mai inselati,crezand ca trebuie sa ne traim viata si atat ...Dumnezeu si -a dat singurul Fiu pentru viata ta ,crezi ca ai dreptul sa ti bati joc?fi cu luare aminte....nu este doar o coincidenta ca citesti aici....Dumnezeu te iubeste atat de mult...cu o iubire neinteleasa de nici un om.....
In Hristos gasesti fericirea autentica...nu ti mai irosi viata,ziua de maine nu i a ta:)
vineri, 4 mai 2012
Clipa reintoarcerii
A fost o zi in viata mea,cum foarte probabil a fost si in a ta,cand simteam ca numai singuratatea si intristarile sunt de partea mea.Viata de cele mai multe ori mi se parea doar un joc amagitor de sentimente ranite si era prea dur.Mergand pe acest drum,am mers,am tot mers,si dintr'o data am zarit o sclipire.Alergand spre ea crezand ca ma voi putea apropia macar,m-am impiedicat cazand,si ne mai putand sa ma ridic pentru a imi continua "mica alergare".Dintr'o data,o mana era intisa spre mine si ma tot intrebam"ce o vrea?cine o fi?oare chiar vrea sa ma ajute?"Eram,atat de confuza,dar intr-o data urechile mele aud un glas atat de lin si cald "Cheama'Ma in ziua necazului,Eu te voi Izbavi,iar tu ma vei proslavi",muta de uimire,ma las ajutata,simteam cum mana aceea ma ajuta sa ma ridic,imi inlatura praful de pe haina si ma ajuta sa pasesc tinandu'Ma de mana.Intr'un final,ma vad in picioare,si deschizand ochii sa vad ce s'a intamplat am fost uimita de ceea ce mi'a fost dat sa vad.Eram inconjurata de toata creatia Lui Dumnezeu,ma tot gandeam cum de n'am vazut frumusetea naturii pana atunci,de ce ma simteam atat de singura in mijlocul creatiei Lui.Numa dupa o cazatura brusca,am inceput sa constientizez cat de minunat este sa ma aflu printre creatiile Lui.Acum locul singuratatii si a tristetii nu mai este in inima mea...Dumnezeu ne arata ca ne iubeste si prin adierea lenta a vantului,prin razele de soare care cad peste crestetul capului nostru,prin fiecare secunda care ne'a dato pe acest pamant...
Imi este dor de tine Dumnezeule,Iti multumesc pentru ca mi'ai deschis ochii sa iti pot vedea iubirea care ti'o reversi clipita de clipita peste mine
In mana Olarului
Un dor adanc dupa Tine,Tata imi da impulsul sa scriu.
Sa ma las prelucrata de Tine,mi se pare cel mai greu lucru care il Astepti de la mine,de cele mai multe ori simt cum o "fiara"pusa parca sa apere tot interiorul meu,nu lasa sa ajunga nimic la tinta..
Incerc sa evadez din aceasta prinsoare a ei dar,sunt legata de picioare cu "lantul mandriei si a egoismului",mainile imi sunt parca strapunse de o neputinta fantastica...Dumnezeu am nevoie de ajutor...ma simt cum ma topesc sub toata aceasta lupta...
Numai,Tu in momentele astea,imi esti cheia "lanturilor" solutia neputintei...
Ma incred in Tine...
Sa ma las prelucrata de Tine,mi se pare cel mai greu lucru care il Astepti de la mine,de cele mai multe ori simt cum o "fiara"pusa parca sa apere tot interiorul meu,nu lasa sa ajunga nimic la tinta..
Incerc sa evadez din aceasta prinsoare a ei dar,sunt legata de picioare cu "lantul mandriei si a egoismului",mainile imi sunt parca strapunse de o neputinta fantastica...Dumnezeu am nevoie de ajutor...ma simt cum ma topesc sub toata aceasta lupta...
Numai,Tu in momentele astea,imi esti cheia "lanturilor" solutia neputintei...
Ma incred in Tine...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)